• Titularizare
  • Subiecte titularizare 2024

Subiecte titularizare Geografie 2024: Modele de teste REZOLVATE

Model de subiect pentru examenul de titularizare la Geografie 2024

SUBIECTUL I (30 de puncte)
A.
1. Cu privire la Luna, precizati:
a. trei caracteristici generale ale Lunii;
b. cele patru faze principale si cate o caracteristica a fiecareia;
c. un proces/fenomen al apelor marine de pe Pamant influentat de Luna si modul in care acesta se manifesta.
2. Prezentati doua tipuri de eclipse.
3. Pentru miscarea de rotatie a Pamantului, precizati: definitia, durata si doua consecinte

B.
1. In bazinul nordic al Oceanului Atlantic, un fenomen determina cresterea substantiala a temperaturilor medii anuale pe coastele de nord-vest ale Europei, pana dincolo de Cercul Polar de Nord.
(Sursa: Meteorologie si climatologie, Ciulache S., 2004)
a. Precizati denumirea fenomenului care determina cresterea temperaturilor in bazinul nordic al Oceanului Atlantic.
b. Explicati producerea fenomenului mentionat la subpunctul anterior.
c. Precizati numele a doua state din Europa a caror clima este puternic influentata de acest fenomen.

2. Precizati trei tipuri de vai in structura monoclinala si cate o caracteristica a fiecareia.

C. a. Precizati doua tipuri de dezagregare fizica a rocilor.
b. Pentru fiecare tip de proces mentionat la subpunctul anterior, mentionati cate doua conditii sau modalitati de producere.

Modelul de subiect prezentat este extras din lucrarea Teste rezolvate pentru examenul de titularizare GEOGRAFIE. Asigurati-va reusita la Examenul de titularizare din 2024! Click AICI pentru detalii si comenzi.

SUBIECTUL AL II-LEA (30 de puncte)

A.
Aveti in vedere harta de mai jos , care prezinta repartitia mediului geografic mediteraneean.
a. Precizati localizarea geografica pe glob in latitudine si pe regiuni geografice (doua regiuni);
b. Caracterizati regimul climatic anual (temperaturi, precipitatii, vanturi/miscari ale aerului);
c. Numiti doua culturi agricole specifice;

d. Precizati trei denumiri de formatiuni vegetale mediteraneene, precum si cate un exemplu de areal in care se gasesc acestea. 

Sursa: https://mapsontheweb.zoom- maps.com/post/99815378590/map-of-mediterranean-forests- woodlands-and-scrub
Modificata de Claudiu Nastase 

B. Cu privire la Podisul Getic, precizati:
a. numele a patru orase, altele decat resedintele de judet;
b. un tip de sat dupa forma si structura vetrei, mentionand si o subunitate de relief sau areal in care se gaseste;
c. doua resurse de subsol;
d. doua tipuri de centrale electrice din aceasta unitate de relief si cate un exemplu pentru fiecare. 

C. Pentru statul reprezentat pe schita de harta de mai jos precizati:
a. numele arhipelagului marcat, pe harta, cu litera A;
b. numele oraselor marcate, pe harta, cu cifrele 1, 2, 3, 4 si 5;
c. numele raurilor care strabat orasele marcate, pe harta, cu cifrele 2 si 4;
d. doua caracteristici ale reliefului muntilor care formeaza granita de nord – est a statului reprezentat pe harta. 

Vezi sugestiile de rezolvari mai jos. ⬇⬇⬇⬇⬇⬇⬇⬇ 

SUBIECTUL AL III-lea (30 de puncte)

Aveti in vedere urmatoarea secventa, care face parte din programa scolara de geografie pentru clasa a VIII-a (Geografia Romaniei):

Competente specifice	Continuturi
2.2. Explicarea fenomenelor si proceselor geografice utilizand reprezentari grafice si cartografice 4.2. Analizarea elementelor, fenomenelor si proceselor din realitatea observata direct sau indirect	Clima • Factorii genetici • Elementele climatice • Particularitatile climatice regionale (etaje si influente climatice)

(Programa scolara pentru clasa a VIII-a, OMEN nr.3393 / 28.02.2017) 

A. a. Precizati doua metode de instruire care pot fi utilizate pentru dezvoltarea competentelor specifice date prin intermediul continuturilor mentionate in secventa de programa data (cate o metoda pentru fiecare competenta) si cate un mijloc didactic utilizat pentru fiecare dintre cele doua metode.
b. Mentionati cate o caracteristica a fiecareia dintre metodele pentru care ati optat mai
sus.
c. Realizati o detaliere a continutului Elementele climatice, prezentand patru idei principale care trebuie discutate in activitatea de instruire (fiecare idee principala sa fie detaliata in maxim cinci randuri).

B. a. Definiti programa scolara.
b. Precizati trei functii ale metodelor didactice.
c. Mentionati doua avantaje si un dezavantaj ale utilizarii itemilor de tip pereche.
d. Precizati doua reguli de proiectare pentru itemii de tip pereche.  

Modelul de subiect prezentat este extras din lucrarea Teste rezolvate pentru examenul de titularizare GEOGRAFIE. Asigurati-va reusita la Examenul de titularizare din 2024! Click AICI pentru detalii si comenzi.

 

SUGESTII DE REZOLVARI pentru acest model de subiect pentru examenul de titularizare la Geografie 2024

• Se puncteaza orice modalitate de rezolvare corecta a cerintelor.
• Nu se acorda punctaje intermediare, altele decat cele precizate explicit in barem. Nu se acorda fractiuni de punct.
• Se acorda zece puncte din oficiu. Nota finala se calculeaza prin impartirea la zece a punctajului total acordat pentru lucrare. 

 

SUBIECTUL I (30 puncte)

A.
1. a. Luna este singurul satelit natural al Pamantului, fiind cel mai apropiat corp ceresc fata de planeta noastra.
Miscarea de rotatie a Lunii este egala ca timp cu miscarea de revolutie. Drept consecinta, Luna expune spre Pamant aceeasi emisfera.
Luna are o structura interna asemanatoare cu cea a Pamantului si este alcatuita din roci magmatice, metamorfice si sedimentare.
Luna cuprinde un relief cu forme pozitive si negative, cu mari, bazine, munti si cratere, care au rezultat in urma impactului cu meteoritii.
Luna nu are atmosfera, iar acceleratia gravitationala este mult mai mica decat cea a Pamantului.

b. Faza de luna noua – corespunde momentului in care Luna se afla intre Pamant si Soare, iar cele trei corpuri ceresti formeaza un aliniament. Din cauza luminii puternice a Soarelui, Luna expune spre Pamant o parte neluminata.
Faza primului patrar – are loc dupa circa 7-8 zile, cand intre directiile Pamant – Soare si Pamant – Luna exista un unghi de 90°. Se observa luminata jumatatea din dreapta a discului lunar.
Faza de luna plina – are loc dupa 14 zile, cand cele trei corpuri ceresti formeaza din nou un aliniament, insa de data aceasta, Pamantul se afla intre Luna si Soare. Drept urmare, intreaga emisfera a Lunii apare luminata.
Faza ultimului patrar – se produce dupa 21-22 zile, cand intre directiile Pamant – Soare si Pamant – Luna se formeaza un unghi de 270°. Se observa luminata jumatatea
din stanga a discului lunar.

c.Mareele reprezinta miscari periodice ale apelor oceanice ca urmare a atractiei dintre Pamant, Soare si Luna. Intrucat Luna este corpul ceresc situat la cea mai mica distanta fata de Pamant, exercita cea mai puternica atractie. Cuprinde doua faze: fluxul si refluxul. Fenomenul mareic nu este uniform la nivel planetar. In unele mari si oceane ale lumii, mareele se manifesta foarte intens, in timp ce in alte locuri acestea sunt insesizabile.
Mareele influenteaza formarea diferitelor tipuri de tarmuri la gurile de varsare ale unor fluvii. In cazul marilor in care lipsesc mareele, sunt favorizate procesele de depunere, care duc la formarea deltelor. In cealalta situatie, cand fluviile se varsa in mari sau oceane cu maree intense, formeaza estuare. 

2. Eclipsa de Luna:
– se produce atunci cand cele trei corpuri ceresti se afla pe aceeasi directie in pozitia Soare-Pamant-Luna, in faza de Luna plina
– Luna intra in conul de umbra al Pamantului.

Eclipsa de Soare:
– se produce cand cele trei corpuri ceresti se afla pe aceeasi directie in pozitia Soare-Luna-Pamant, in faza de Luna noua;
– Pamantul intra in conul de umbra al Lunii.

3. Este miscarea pe care Pamantul o realizeaza in jurul axei sale. Dureaza aproximativ 24 de ore (23 ore, 56 minute, 4 secunde).
Consecinte: alternanta zilelor si a noptilor, variatia orei, modificarea temperaturii aerului de la zi la noapte, abaterea corpurilor aflate in miscare spre dreapta in emisfera nordica si spre stanga in emisfera sudica (forta Coriolis).

B.
1. a. Curentul Golfului (Gulfstream)/Curentul Atlanticului de Nord.
b. Curentul se formeaza in Golful Mexic, in apropierea coastei peninsulei Florida. Este un curent determinat atat de vanturi, cat si de diferentele de densitate ale maselor de apa. Acesta migreaza spre nord, unde se imparte in mai multe ramificatii. Curentul care continua spre nord-est poarta denumirea de Curentul Atlanticului de Nord. Este un curent cald, intrucat transporta volume foarte mari de apa dinspre zona calda spre zona polara. Datorita acestui curent cald, climatul este bland si la latitudini de 60-70°N, cu amplitudini termice mici, temperaturi si precipitatii care permit dezvoltarea vegetatiei. Se presupune ca, in lipsa acestui curent, temperaturile medii anuale din nord-vestul Europei ar fi fost mai scazute cu 5°C decat in conditiile actuale.
c. Oricare doua state dintre: Regatul Unit, Irlanda, Islanda, Norvegia, Danemarca.

2. Vaile consecvente:
– au sensul desfasurarii in directia caderii straturilor de roci;
– sunt largi si simetrice.

Vaile obsecvente:
– au directia de dezvoltare opusa sensului caderii straturilor de roci;
– se afla pe fruntile de cuesta;
– sunt scurte, inguste si simetrice.

Vaile subsecvente:
– au sensul dezvoltarii perpendicular pe directia caderii straturilor;
– este o vale asimetrica, cu un versant cu panta mare (fruntea de cuesta) si un versant cu panta redusa (pe suprafata structurala).

C. a. Dezagregare prin variatii de temperatura, dezagregare prin inghet – dezghet.
b. Conditii pentru producerea dezagregarii prin variatii de temperatura: sa existe variatii diurne de temperatura (conditii favorabile in zonele aride de desert si semidesert, unde ziua se inregistreaza temperaturi de 40-50°C, iar noaptea temperaturile coboara pana la 0°C), rocile sa aiba o structura heterogena, alcatuite din mai multe minerale.
Conditii pentru producerea dezagregarii prin inghet – dezghet: rocile sa prezinte fisuri si crapaturi care sa favorizeze infiltrarea apei, temperaturile sa oscileze in jurul valorii de 0°C (conditii favorabile in regiunile subpolare si temperate reci), intensitatea procesului depinde mai mult de frecventa oscilatiilor de temperatura decat de amplitudinea termica.

 Sugestiile de rezolvari prezentate sunt extrase din lucrarea Teste rezolvate pentru examenul de titularizare GEOGRAFIE. Asigurati-va reusita la Examenul de titularizare din 2024! Click AICI pentru detalii si comenzi. 

SUBIECTUL al II-lea (30 puncte)

A. a. Mediul geografic mediteraneean se extinde intre 30° pana la 40-45° latitudine.
Regiuni: bazinul Marii Mediterane (sudul Europei, nordul Africii, Asia de Sud- Vest), vestul SUA, sud-vestul Australiei, partea centrala a statului Chile si sudul Africii de Sud.

b. Temperaturile medii anuale sunt de 15-20°C. Precipitatiile medii anuale variaza intre 400 si 800 mm.
Verile sunt calde si secetoase, ca urmare a circulatiei maselor de aer tropical.
Iernile sunt blande si ploioase, ca urmare a influentei maselor de aer oceanice dinspre vestul continentului.
Se dezvolta vanturi locale reci, precum mistralul (in Franta, pe culoarul fluviului Ron) si bora (in Croatia).

c. maslini, vita de vie, citrice, etc.

d. maquis (Corsica, Sardinia, sudul Frantei, Italia), garriga (sudul Frantei),frigana (Grecia), tomillares (Spania), chaparral (California-SUA), mattora (Chile), scrub (Australia), veld (Africa de Sud).

B. a. Oricare doua orase dintre: Motru, Rovinari, Targu Carbunesti, Turceni, Ticleni, Strehaia, Filiasi, Scornicesti, Babeni, Dragasani, Mioveni.

b. sat rasfirat – Podisul / Platforma Cotmeana, Podisul Candesti etc.

c. petrol, lignit, gaze naturale etc.

d. termocentrale – ex. Turceni, Rovinari etc. 

hidrocentrale – ex Dragasani, Babeni etc.

C. a. A – Baleare

b. 1 – Madrid, 2 – Zaragoza, 3 – Barcelona, 4 – Sevilla, 5 – Valencia

c. 2 – Ebru, 4 – Guadalquivir

d. Muntii Pirinei s-au format in orogeneza alpina, prin incretirea scoartei terestre. Prezinta masivitate, cu altitudini care depasesc 2500 – 3000 m.
Altitudinea maxima este de 3404 m, inregistrata in varful Pico D’Aneto. Sunt alcatuiti predominant din roci dure.
Este prezent relieful glaciar.

  Sugestiile de rezolvari prezentate sunt extrase din lucrarea Teste rezolvate pentru examenul de titularizare GEOGRAFIE. Asigurati-va reusita la Examenul de titularizare din 2024! Click AICI pentru detalii si comenzi. 

SUBIECTUL al III-lea (30 puncte)

a. Competenta specifica 2.2. Explicarea fenomenelor si proceselor geografice utilizand reprezentari grafice si cartografice:
Metoda de instruire - utilizarea hartii in activitatea didactica
Mijloc didactic - harta climatica a Romaniei.

Competenta specifica 4.2. Analizarea elementelor, fenomenelor si proceselor din realitatea observata direct sau indirect:

Metoda de instruire - problematizarea

Mijloc didactic - laptop/videoproiector 

b. Utilizarea hartii in activitatea didactica exerseaza competentele de citire si interpretare a semnelor conventionale, de orientare si localizare a elementelor geografice. Harta este un mijloc didactic des utilizat la nivelul clasei a VIII-a, deoarece ajuta la o mai buna intelegere a repartitiei spatiale a diferitelor elemente climatice: temperaturi medii anuale, precipitatii medii anuale, influente climatice, vanturi.
Problematizarea este o metoda centrata pe activitatea elevilor. Poate fi utilizata de catre profesor pentru a propune elevilor rezolvarea unor situatii – problema. Este un proces care necesita diferite operatii de identificare, clasificare, explicare, comparare sau prognozare. Elevul nu memoreaza informatiile, ci le descopera, stabileste relatii de cauzalitate si identifica solutii pe care trebuie sa le analizeze. Problematizarea nu presupune doar aplicarea unor reguli invatate anterior, ci solicita descoperirea unui set nou de reguli adaptate situatiei, ajungand la o regula noua. In felul acesta, elevul reuseste sa isi exerseze gandirea, iar accentul se pune pe formare. Metoda problematizarii poate fi aplicata pentru explicarea fenomenului de inversiune termica. Temperatura minima absoluta in Romania, de -38,5°C s-a inregistrat in localitatea Bod, la o altitudine de 498
m. In aceeasi zi, varful Omu (2505 m) temperatura minima a fost de -24°C. Aceasta situatie reprezinta o abatere de la regula scaderii temperaturii odata cu altitudinea. Elevii trebuie sa identifice si sa explice cauzele care determina aceasta inversiune de temperatura, cat si modul in care se manifesta fenomenul.

c. Temperatura aerului
Cuprinde mai multi parametrii, cei mai importanti fiind temperatura medie anuala, temperatura medie a lunilor extreme (iulie si ianuarie) si amplitudinea termica (diferenta dintre temperatura maxima si temperatura minima). In Romania, cele mai mari temperaturi medii anuale se inregistreaza in Delta si Lunca Dunarii (peste 11°C), in timp ce temperaturile medii sunt negative la altitudini de peste 2000 m. 

Inversiunile termice
In mod obisnuit, temperatura aerului scade in medie cu 6-6,5°C la fiecare 1000 m in altitudine. Cu toate acestea, exista si exceptii de la aceasta regula. Inversiunile termice se produc in depresiunile intramontane din Romania (Depresiunea Brasovului, Depresiunea Giurgeului, Depresiunea Ciucului, Depresiunea Petrosani etc.), pe fondul stagnarii maselor de aer rece in lunile de iarna. 

Precipitatiile
Cantitatea medie de precipitatii din Romania oscileaza intre 280 mm in Delta Dunarii pana la 1500 m in Muntii Apuseni. Astfel, precipitatiile scad de la vest catre est, ca urmare a influentelor oceanice. Totodata, cantitatea de precipitatii creste odata cu altitudinea. 

Vanturile
In Romania, exista mai multe tipuri de vanturi, precum crivatul, austrul, foehnul, brizele marine. Crivatul se manifesta in partea de est a tarii, iar austrul in partea de sud- vest. Foehn-ul se produce cu precadere in partea de sud a Depresiunii Transilvaniei. Brizele marine, care se manifesta in zona litorala, se formeaza ca urmare a regimului termic diferentiat dintre uscat si apa. Astfel, brizele bat in timpul zilei dinspre mare spre uscat, iar in timpul nopti in sens invers, dinspre uscat spre mare. 

B. a. Programa scolara este un document oficial care reda continuturile invatamantului pe ani scolari sau cicluri de invatamant (ciclul primar, gimnaziu, liceu). Fiecarei discipline din planul cadru ii corespunde o programa scolara.

b. functia formativa, functia cognitiva, functia de optimizare, functia operationala.

c. Avantaje: se construiesc relativ usor si rapid, sunt usor de verificat, pot verifica una sau mai multe continuturi.
Dezavantaje: nu se pot aplica pentru orice tip de continut, verifica predominant
cunostinte memorate. 

d. Itemii de tip pereche urmaresc stabilirea unor corespondente intre diferite elemente, distribuite in doua coloane separate. Elementele din prima coloana sunt numite premise, iar cele din a doua coloana sunt numite raspunsuri. Trebuie sa respecte cateva reguli de proiectare:
– cerinta sa fie clara;
– sa nu contina negatie sau dubla negatie;
– sa cuprinda un numar inegal de premise si raspunsuri (de obicei, exista un raspuns in plus, fara corespondent in coloana A);
– premisele si raspunsurile sa fie situate pe aceeasi pagina;
– premisele si raspunsurile sa fie ordonate alfabetic, pentru a nu oferi indicii.

  Sugestiile de rezolvari prezentate sunt extrase din lucrarea Teste rezolvate pentru examenul de titularizare GEOGRAFIE. Asigurati-va reusita la Examenul de titularizare din 2024! Click AICI pentru detalii si comenzi. 

 

Subiecte si barem de corectare EDU Titularizare Geografie 2023 

Subiect si Barem Geografie Titularizare 2023 

Subiecte si barem de corectare EDU Titularizare Geografie 2022 - 13.07.2022 

Subiecte Titularizare Geografie 2022

Barem Titularizare Geografie 2022